Hollow Flag este o trupă de thrash metal din Constanța formată în 2023.
Formația a evoluat repede în underground prin materiale precum EP-ul „Beware of Moshing”, sau melodia „Democracy”.
În comunitatea metal, multă lume îi știe, dar puțin sunt cei care îi cunosc la nivel personal pe HOLLOW FLAG.
Trupa este alcătuită din David (chitară ritm și voce secundară), Eric (chitară lead, voce principală), Patrick (bas) și Theo (tobe).
În acest interviu, HOLLOW FLAG discută despre influențele muzicale, cum s-au apucat de muzică, ce i-a atras la metal și multe altele!
INTERVIU
George: Cum ați descoperit pasiunea pentru muzică? Vă mai amintiți primul vostru contact cu un instrument?
Eric: Mult timp nu aveam un gust muzical concret. Muzica era doar zgomot de fundal pentru mine.
În toamna lui 2021, cănd încă eram în pandemie, am dat peste videoclipurile lui Jared Dines despre chitara – super creative și amuzante.
Pentru că se apropia Crăciunul și nu știam ce să cer cadou, i-am zis tatălui meu că vreau o chitară.
Era convins că n-o să mă țin de treabă, mai ales că voiam să învăț singur, dar spre surprinderea lui (și a mea, sincer), încă mai cânt, aproape patru ani mai târziu.
Cu vocea a fost simplu – nimeni din trupă nu voia să cânte, așa că am zis „hai, fie”. Dar cu timpul a început să-mi placă, mai ales după mult antrenament.
Pasiunea adevărată vine de la… JoJo’s Bizzare Adventure
David: Primul contact cu muzica rock a veni datorită mamei. În copilăria mea asculta albume de la Scorpions, Metallica și AC/DC. Acela a fost, primul meu contact cu muzica aceasta.
Pasiunea adevărată, însă, a început cu anime-ul JoJo’s Bizarre Adventure, care folosește nume de trupe sau artiști rock/metal pentru personaje.
Tot auzind nume de trupe, am devenit curios și am început să ascult diverse formații.
Primul contact cu un instrument a fost acum trei sau patru ani, într-un magazin de muzică din Brașov.
Acolo am pus mâna pe o chitară electrică, fară să știu a cânta ceva. Parinții mei mi-au cumpărat-o și de acolo am început să învăț singur.
Patrick: Un prieten își luase prima lui chitară, iar pe atunci mă gândeam și eu să mă apuc de un instrument, mai ales că nu aveam nimic care să mă preocupe cu adevărat.
Am încercat chitara lui, dar deși mi-a plăcut să încerc Seven Nation Army, m-am decis să-mi iau un bass.
Mă găndeam că nu e așa diferit de chitară și, în plus, nu voiam să avem același instrument. A fost alegerea perfectă pentru mine, așa că am cântat aproape în fiecare zi de când l-am luat.
Theo: La patru ani am început să bat ritmul cu orice prindeam – bețe, creioane, cu palmele, sau orice aveam la îndemână. Băteam în masă, pe scaune, etc.
Mama a observat că aveam o înclinație spre ritm și a început să-mi bată diverse ritmuri, iar eu trebuia să le reproduc. Așa mi-am dat seama că am ureche muzicală.
Cu timpul, am început să țin ritmul pieselor pe care le ascultam, iar prin asta am descoperit rock-ul; m-au atras liniile ritmate, energia și felul în care totul era condus de tobe.
De ce sunt membrii trupei HOLLOW FLAG atrași de metal?
George: Ce v-a atras către metal? A fost o trupă anume care v-a schimbat percepția asupra muzicii?
Eric: Ceva m-a atras mereu la tonul distorsionat al metal-ului, chiar și înainte să fiu cu adevărat interesat de gen.
Cred că, la fel ca majoritatea celor care cântă thrash, totul începe cu Metallica, Slayer sau Megadeth – și la noi a fost la fel.
David: Trupele care m-au atras spre metal au fost Metallica, Slipknot, Iron Maiden si Marilyn Manson.
Clipurile de la piesele lor mi se pareau geniale, iar pentru un David care abia asculta soft rock, a fost o schimbare de perspectivă destul de mare.
Patrick: La început m-au atras vocalele stereotipice din gen, iar System of a Down a fost formația care m-a introdus în lumea aceasta. Acum, însă, mă fascinează mai mult intrumentația.
Theo: M-a atras metalul pe la șase ani, când am auzit pentru prima dată Slipknot.
Mi-a plăcut la nebunie toboșarul lor, Joey Jordison, și stilul super antrenant. Pe parcurs, am descoperit și alte trupe faine, cum ar fi Metallica, Exodus și Slayer.
Primul album care i-a marcat
George: Care a fost primul album de metal pe care l-ați ascultat cap-coadă și care v-a marcat?
Theo: Primul album pe care l-am ascultat cap-coadă și care m-a marcat a fost „Reign in Blood” de la Slayer. Piesa mea preferata de la ei este „Angel of Death”.
David: Nu mai țin minte exact dacă a fost primul, dar un album despre care îmi amintesc că îl ascultam cap-coada foarte des este „The Golden Age of Grotesque” de la Marilyn Manson. Recomand!
Patrick: „Toxicity” de la System of a Down. A fost primul album de metal pe care l-am ascultat și cel care m-a făcut să vreau să descopăr mai multă muzică de genul.
Eric: Master of Puppets mi-a arătat cât de mișto e să asculți un album cap-coadă și să înțelegi legăturile dintre piese.
În ultimele luni, am descoperit și alte albume care m-au dat pe spate: Shogun (Trivium), Ascension (Paladin), Storming Evil (Nocturnal) și Passages Into Deformity (Defeated Sanity).
Guility Pleasure muzical
George: Care este trupa sau artistul vostru „guilty pleasure” la care fanii nu se așteaptă?
David: Nu știu dacă e chiar un „guilty pleasure”, dar Paraziții – doi ani la rând mi-au ieșit „top artist” pe Spotify Wrapped.
Nu mă feresc să spun că ascult și alte genuri pe lângă metal, deoarece mi se pare aiurea să te limitezi.
Alte „guilty pleasures” ar fi HIM, Puya sau orice artist de pop care se dădea la radio în verile anilor 2010. Ah, și Ian, Azteca, etc.
Eric: Eu am fost mereu mare fan Outkast (Hip Hop), încă de când eram mic și ei erau la apogeu. Ar mai fi și Michael Jackson, Paramore – un mix destul de random, dar asta e.
Patrick: Probabil… Bosquito.
Theo: Nu prea ascult alte genuri de muzică. Foarte rar mai ascult artiști pop, gen Rihanna, dar în rest, rămân pe metal.
Formarea trupei HOLLOW FLAG
George: Cum v-ați cunoscut și cum ați decis să formați trupa?
David: La început, îl cunoșteam doar pe Eric și am vorbit cu el să ne vedem la un jam session cu piese Metallica. Jam-ul acela nu s-a mai întâmplat.
După ce Eric a format HOLLOW FLAG, aveau nevoie de un chitarist, așa că am ajuns într-un final să cântăm împreună la prima repetiție a trupei.
Theo: Eu i-am cunoscut pe băieți printr-o prietenă comună, care mi-a zis că au nevoie de un toboșar.
Prima piesă pe care am cântat-o cu ei a fost „Seek and Destroy”… a ieșit cum a ieșit. Dar era prima dată când cântam într-o trupă, așa că toți eram super entuziasmați.
Patrick: Eu am intrat în trupă destul de recent. Un prieten m-a întrebat dacă aș fi interesat să cânt într-o fromație în căutare de basist și mi-a facut legatura cu Eric.
Nu a trecut mult până am ajuns la o repetiție cu ei. Deși băieții cântau deja împreună de ceva vreme, ne-am potrivit surprinzător de bine.
George: Îmi puteți spune mai multe despre prima repetiție împreună?
Eric: Cum a zis și Theo, prima repetiție a fost oribilă. Am încercat să cântăm mai multe piese, dar singura care a ieșit cât de cât a fost Seek and Destroy – și nici aia cine știe ce.
David: Când încerca Eric să cânte solo-ul, îmi venea să ies din cameră…
Ce înseamnă numele HOLLOW FLAG
George: De unde vine numele „HOLLOW FLAG” și ce semnificație are pentru voi?
Eric: Numele Hollow Flag vine de la steagul României din perioada revoluției, când oamenii decupau stema comunistă din mijloc.
Piesa „Democracy” și numele trupei au apărut în același timp. Între timp, ne-am mai distanțat de temele strict politice, dar numele a rămas pentru că ne place și e unic.
Procesul creativ și inspirația pentru piesele HOLLOW FLAG
George: Cine scrie versurile și cum decurge procesul de compoziție la voi? Vă inspirați din experiențe personale sau dintr-un anumit concept?
Eric: Eu scriu versurile (cu mici excepții). Nu pentru că vreau neapărat să le scriu eu sau pentru că sunt vreun „dictator”, dar pur și simplu nimeni nu s-a plâns până acum.
Fiind și la voce și la chitară, trebuie să le pot sincroniza, iar controlul asupra versurilor și liniei melodice mă ajută mult.
Inspirația poate veni de oriunde – uneori îmi vine o frază sau un titlu și de acolo se leagă totul.
George: Care e cea mai grea parte atunci când compuneți o piesă nouă? E mai complicat să găsiți riff-ul potrivit, linia vocală sau atmosfera generală?
David: E foarte ușor să ajungi cu o piesă care e doar un „riff salad” – multe riffuri sună mișto, dar dacă nu se leagă cum trebuie, nu au niciun rost într-o piesă.
Suntem foarte selectivi cu ce piese alegem să dezvoltăm mai departe de stadiul de „riff”.
Ce stil îi caracterizează pe HOLLOW FLAG?
Eric: Piesele de pe Beware of Moshing, mai ales cele mai vechi, Democracy sau Thrash Compactor, sunt destul de simple și directe; thrash clasic în stil Bay Area, clar inspirat de Metallica.
Nu ne ascundem de chestia aceasta, știm exact ce fel de trupă eram la început și ce ne influența atunci.
Pe melodiile mai noi, cum ar fi Apocalypse Dawn sau Refusal of War, se simte că începem să ne conturăm stilul propriu.
Acum influentele noastre sunt mult mai variate si personale – cum zicea și David.
Suntem super pasionați de thrash-ul melodic. Nu vrem să ne punem limite legate de gen și nu o să ne numim niciodată altfel decât „thrash”.
Dacă ar fi să ne definim mai exact, „melodic thrash” ne caracterizează cel mai bine.
Un aspect despre care se discută rar
George: Cum vedeți evoluția scenei metal din România? E mai ușor sau mai greu pentru trupele noi să se afirme?
Eric: Dacă te uiți din afară, scena underground pare foarte activă; sunt multe trupe, concerte, festivaluri, pare că se mișcă lucrurile. Chiar e adevărat, din multe puncte de vedere.
În același timp, un aspect care se discută mai rar e acela că scena are uneori o dinamica destul de închisă.
Exista un fel de mentalitate de „liceu”; multe trupe și oameni sunt conectați între ei de mult timp, și tind să colaboreze în cercuri restrânse.
Nu vorbim doar de trupele vechi aici, precum cele apărute în anii ’90.
Multe dintre trupele noi sunt, de fapt, proiecte formate din oameni care activează deja în alte formații.
Asta poate face ca trupele cu adevărat la început de drum, fără conexiuni, să aibă mai greu acces la oportunități reale.
Este o observație personală, dar e ceva ce am resimtit și noi.
Dacă vrem ca scena să crească în mod sustenabil, e important să existe mai mult spațiu și susținere pentru „fresh blood”; oameni noi, idei noi, fără să fie nevoie de relații sau pile ca să ajungi undeva.
Despre scena metal din România
George: Cum ați descrie scena metal underground din România în acest moment? Credeți că e în creștere sau are obstacole care o țin pe loc?
Eric: Din anumite puncte de vedere, destul de aiurea.
Au fost multe momente când ne-am simțit mai mult sau mai puțin excluși de trupe sau oamenii pe care îi respectam; uneori motivele fiind chiar absurde sau răutacioase.
Un exemplu este faptul că nu avem „lifestyle de rockstar”. Chestii de genul acesta se întâmplă peste tot.
Cel mai important e să nu te lași doborât de astfel de situații, și să nu încerci să faci pe plac unor oameni care oricum nu te vor sprijini, indiferent de ce faci.
Nu suportăm atitudinea de rockstar, nu își are rostul în 2025. Preferăm să rămânem departe de astfel de comportamente.
Lipsurile scenei underground și cum poate deveni mai puternică
George: Ce credeți că îi lipsește scenei metal din România pentru a deveni mai puternică?
Hollow Flag: Credem în continuare într-un underground unit și nu o spunem doar de fațadă.
Cu căt ne îndreptăm mai repede catre un underground într-adevăr unit, cu atât scena va deveni mai sănătoasă.
George: Există trupe din underground-ul românesc pe care le apreciați și cu care v-ar plăcea să colaborați?
David: Avem un respect enorm pentru Lovebite. Ei au o energie pe care nu am mai văzut-o la nicio altă trupă.
Eric: De asemenea, chiar dacă am mai colaborat cu ei în trecut, Nihil merită toată susținerea noastră.
Sunt o trupă extrem de talentată și au tot ce le trebuie pentru a urca la următorul nivel. Le dorim mult succes!
Din Constanța, îi apreciem mult pe Gholera, o trupa de puști (cu Theo la tobe) care mă fac să îmi pun mâinile în cap la cât de buni sunt.
Și un mic shoutout pentru Patrick! E noul nostru bassist și cu siguranță o să vă uimească la primul lui concert, pe 2 mai la White Horse în Costinești!
Le mulțumim foarte mult băieților de la Hollow Flag pentru acest interviu și le urăm succes în ceea ce își propun, atât în plan personal, cât și în plan muzical!
