Grafica unui disc poate sugera o stare, un mesaj puternic, o schimbare de stil sau chiar rezistență, transformând fiecare album într-un obiect cu însemnătate foarte puternică.
Privite astăzi, aceste coperte de album nu sunt doar artefacte grafice, ci fac parte dintr-o arhivă culturală care explică o epocă sau o intenție.
Coperte de album
Pink Floyd – Wish You Were Here (1975)
Imaginea celor doi oameni de afaceri care își strâng mâna, în timp ce unul dintre ei este în flăcări, este o critică directă la adresa industriei muzicale și a intențiilor oamenilor ce văd arta ca pe o afacere. Însă focul a fost cât se poate de real.
Fotografia a fost realizată în curtea studiourilor Warner Bros, iar cascadorul Ronnie Rondell a fost incendiat pe bune. Din cauza unei schimbări bruște de vânt, flăcările i-au ars mustața și sprâncenele, momentul de tensiune din imagine fiind, de fapt, unul de pericol real.
The Beatles – Abbey Road (1969)
O fotografie făcută în grabă, în aproximativ 10 minute, pe o trecere de pietoni, a generat o teorie a consirației, cel puțin interesantă: „Paul is Dead” (Paul este mort).
Unii oameni au interpretat coperta ca pe un cortegiu funerar: Lennon în alb (Preotul), Ringo în negru (Dricarul), Harrison în blugi (Groparul) și Paul McCartney desculț și cu pasul schimbat (Mortul).
Un alt detaliu care a alimentat isteria a fost numărul de înmatriculare al mașinii din fundal, „28IF”, interpretat ca „ar fi avut 28 de ani DACĂ trăia”.
Iron Maiden și mascota Eddie
Iron Maiden a creat un univers întreg în jurul mascotei Eddie.
Pe coperta The Number of the Beast, artistul Derek Riggs a inversat rolurile: Eddie îl manevrează pe Diavol ca pe o marionetă.
Nevoia de a crea o astfel de entitate a fost alimentată de dorința trupei și a artistului de a afirma cât mai limpede că forța muzicii este întotdeauna superioară răului și că, dacă răul poate fi personificat într-o formă fizică și mitologică, atunci și muzica Iron Maiden merita o întruchipare la fel de puternică.
Riggs a desenat coperta într-un stil inspirat de benzi desenate, fiind doar începutul pentru identitatea vizuală ce definește până în prezent Iron Maiden, unde Eddie este prezent pe coperta fiecărui album.
Metallica – Master of Puppets (1986)
Pictura cimitirului militar și crucile albe, legate cu sfori de un păpușar invizibil, este opera lui Don Brautigam.
Realizată în acrilic în doar trei zile, imaginea vorbește despre decesele și sacrificiile în masă aduse de oameni în războaie și alte situații apărute în urma manipulării oamenilor de către puteri mai mari decât ei. De asemenea, culoarea cerului accentuează ideea de apocalipsă și sfărșitul umanității.
Un detaliu important pentru colecționari este faptul că Brautigam și-a ascuns inițialele, „D.B.”, în iarba din colțul dreapta-jos al coperții (Fix deasupa literei S din PUPPETS), un mic act de rebeliune artistică pe unul dintre cele mai vândute albume din istorie.
Guns N’ Roses – Use Your Illusion I și II (1991)
Coperta celor două albume Use Your Illusion este, în esență, un detaliu prelucrat din una dintre cele mai celebre fresce ale Renașterii Italiene: Școala de la Atena (Scuola di Atene), pictată de Rafael Sanzio între 1509 și 1511 în Palatul Apostolic din Vatican.
Totuși, Guns N’ Roses nu a folosit o simplă reproducere fotografică a frescei originale. Ei s-au inspirat de la artistul estonian-american Mark Kostabi.
Mark Kostabi a preluat un detaliu specific din fresca lui Rafael: figura unui tânăr student (deseori neidentificat sau speculat a fi un discipol) care ia notițe, așezat într-o poziție relaxată.
Titlul albumului, Use Your Illusion, provine tot din universul lui Kostabi. Pictura originală a lui Kostabi (acea reinterpretare a lui Rafael) fusese intitulată Use Your Illusion de către fratele artistului, Paul Kostabi.
Axl Rose a văzut lucrarea într-o galerie de artă din Beverly Hills și a fost atras nu doar de imagine, ci și de titlu.
Rose tocmai scrisese versul „I bought me an illusion and put it on the wall” (Mi-am cumpărat o iluzie și am pus-o pe perete) pentru piesa ”Locomotive”, iar coincidența de titlu a picturii i s-a părut suprinzătoare.
Kostabi a recolorat și a modificat acest detaliu, creând două versiuni distincte pentru cele două volume ale albumului: Use Your Illusion I: Folosește o schemă cromatică caldă, dominată de galben și roșu și Use Your Illusion II: Folosește o schemă cromatică rece, dominată de cyan și albastru.
Phoenix – Cantofabule (1975)
Primul dublu disc din România a trecut prin enorm de multe schimbări și are o istorie vizuală foarte complicată.
Grafica realizată de Valeriu Sepi trebuia să fie un bestiar fantastic. Totuși, neglijența tipografiei Electrecord a dus la o greșeală monumentală: pe coperta finală, titlul a apărut scris greșit „Cantofabule” pe albumul ce trebuia chemat „Cantafabule”.
Mai mult, ideile inițiale ale lui Sepi, care includeau și culori care au fost interpretate ca fiind prea apropiate de drapelul maghiar, au fost cenzurate, rămânând doar ilustrațiile mitologice.
„Am făcut toată compoziția și conceptul de la copertă, cu Cantemir pe față, cu inorogul pe spatele discului. Când deschideai discul, trebuia să fie bestiarul, zoomania. Am mers cu rezultatul finit la tovarășa Zamfir. A zis că e foarte frumos, dar nu poate să dea ok de tipar.
Am întrebat, de ce? Mi-a spus că am făcut un cer roșu, niște stele verzi, iar hârtia e albă. E roșu-verde-alb, e simbolul steagului unguresc. M-am înfuriat și m-am dus la Adrian Păunescu, la București. I-am zis ce am pățit, că tovarășa Zamfir a spus că fantasmagoriile noastre sunt cam ungurești.
Păunescu nu ne-a ajutat, i-a dat dreptate tovarăței de la cultură. Ei au imprimat greșit și numele albumului, așa de profesioniști au fost. În loc de „Cantafabule”, au scris „Cantofabule”. Eu inițial am numit albumul „Bestiar”, a declarat Valeriu Sepi conform „Adevărul” și „Ziua de vest” în cadrul Timișoara International Tattoo Convention.
Iris – Nu te opri (1988)
Unul dintre cele mai absurde episoade de cenzură îl are în centru pe același Alexandru Andrieș, care a realizat grafica pentru albumul Iris, Nu te opri.
Coperta înfățișa siluete de rockeri animați alergând. Comuniștii au blocat inițial apariția discului cu un argument halucinant: personajele din desen alergau spre stânga imaginii. Pe hartă, stânga înseamnă vestul iar concluzia autorităților comuniste a fost că Iris îndeamnă tineretul să fugă din țară!.
A fost nevoie de negocieri intense pentru a convinge oficialii că este vorba doar despre o idee pur estetică.
Acestea au fost doar câteva coperte de album cu povești interesante, de la teorii ale conspirației, până la povești reale și profunde.
