Garnoo și-a început cariera solo în 2020, lansând cincisprezece single-uri până la finalul anului 2023 și EP-ul „Heralds of the Night” în ianuarie 2024. Acestea au fost urmate la scurt timp de albumul de debut „Happy Kid”, lansat în februarie 2024.
Albumul conține treizeci de piese ce acoperă o gamă largă de sonorități, instrumente și elemente atmosferice menite să poarte ascultătorul printr-o poveste plină de emoție și întâmplări neașteptate.
Debutul live a avut loc în manieră tipică proiectelor „one man band” din Cluj-Napoca, la Hardward Pub, în octombrie 2024. Au urmat apoi câteva apariții live în iarna și primăvara lui 2025. Turneul „Be Different” a bifat opt concerte în toată țara, de data aceasta alături de o trupă live.
Recent, Garnoo a lansat videoclipul piesei „When I’m Gone”, o colaborare cu rapper-ul tunisian EMIR. Piesa este o fuziune între rock alternativ și rap ce amintește de trupe precum Highly Suspect sau Twenty One Pilots.
Subiectele abordate sunt perseverența în actul creativ, în ciuda dificultăților prezente în scena underground, și o critică la adresa culturii care promovează recunoașterea artiștilor doar când aceștia nu mai sunt printre noi.
Mai departe, Garnoo ne va vorbi despre parcursul său muzical și despre noul videoclip pentru piesa, „When I’m Gone”.
Interviu Garnoo
George: Cum a apărut ideea piesei „When I’m Gone” și care a fost primul gând sau emoție de la care ai pornit?
Garnoo: Piesa face referire la nenumărații artiști care devin mult mai „interesanți” și apreciați post mortem. Mi se pare foarte trist că am ajuns într-un punct în care moartea a devenit una din cele mai eficiente metode de marketing.
Avem muzicieni care au cântat despre dificultățile pe care le-au întâmpinat în viață, sau pictori, scriitori, etc. Munca lor a fost apreciată doar după ce nu au mai fost printre noi. E ca și cum suferința nu e justificată sau confirmată decât prin actul final de deces. Asta mi se pare foarte trist.
Despre colaborarea lui Garnoo cu EMIR
George: Cum a început colaborarea cu EMIR și ce a adus el nou în energia piesei?
Garnoo: Pe EMIR l-am cunoscut acum 7-8 ani când era în vizită în Cluj și căuta un studio unde să înregistreze câteva piese. Soarta a făcut ca el sa ajungă la mine.
Am rămas profund impresionat de măiestria lui, atât ca interpret, cât și ca scriitor/compozitor. Am legat o prietenie frumoasă, iar dintr-o poveste în alta, l-am invitat să colaborăm pe o piesă.
„When I’m Gone” am compus-o special pentru colaborarea asta și pot spune că EMIR a adus exact ceea ce speram. Aveam viziunea unei strofe rap cântată impecabil cu versuri pline de emoție și substrat.
George: Au existat provocări sau diferențe culturale care au influențat procesul creativ?
Garnoo: Singura provocare a fost distanța fizică. EMIR locuia în Franța la momentul respectiv și am vrut să ne întâlnim față în față ca să capturăm vibe-ul potrivit. A durat cam un an de la discuția inițială, dar s-a ivit ocazia ca el să ajungă din nou în Cluj. Omul a venit de la aeroport direct la studio. Asta spune ceva despre caracter și profesionalism.
George: Plănuiești să continui colaborările internaționale în viitor?
Garnoo: Sigur că da, cu mențiunea că nu am căutat să fac o colaborare internațională în mod specific. Atâta vreme cât rezonez cu stilul unui muzician și avem un vibe bun împreună, asta e tot ce contează pentru mine.
Muzica este scopul principal. Nu mă interesează naționalitatea, religia, popularitatea sau orice alt criteriu de genul asta. Suntem toți locuitori ai aceluiași bolovan care se învârte în jurul unei imense bile de foc.
Etapele de producție a piesei „When I’m Gone”
George: Ai realizat aproape toate etapele de producție pentru piesă. Ce înseamnă pentru tine controlul creativ total?
Garnoo: În prezent mă ocup de toate aspectele ce țin de muzică, de la compoziție și înregistrări, până la mix și master. Am ajuns în situația asta treptat. Mi-am dorit să-mi pot scoate muzica din cap în cel mai rapid și eficient mod posibil.
De-a lungul timpului m-am lovit de mai multe obstacole. Am început cu tentative de a fredona melodiile unui chitarist, sau de a explica unui inginer de sunet ce fel de tonuri urmăresc sau de a stabili unde trebuie să fie accentuate tobele.
Inițial am început ca vocalist. Ulterior trupele în care cântam aveau nevoie de înregistrări, iar eu aveam acces la un studio. Așa am început să studiez partea de producție. Clapa e un instrument care merge mână în mână cu producția muzicală. A intrat în peisaj ca și o extensie naturală.
Au urmat bass-ul și chitara, iar cel mai recent am început să studiez în profunzime tobele. Inițiativa asta nu vine dintr-o nevoie de a controla procesul creativ, ci mai degrabă dintr-o dorință de a nu pierde ideile pe care mi le transmite universul.
Muzica e prezentă constant în capul meu. Eu încerc să o materializez în cel mai fidel și fără compromisuri mod posibil. Într-o lume ideală, prefer colaborările peste creația solitară. În realitate nu pot miza pe asta fără să pierd nenumărate momente de inspirație.
Subiecte personale și teme generale, în două acte
George: Cum se integrează „When I’m Gone” în povestea albumului „Happy Kid”?
Garnoo: Albumul este unul introspectiv, în prima jumătate am abordat subiecte foarte personale pentru mine, iar în a doua m-am axat pe teme mai generale. În total sunt treizeci de piese, iar „When I’m Gone” se află pe poziția șaisprezece. Dacă împarți albumul în două, piesa asta este fix începutul părții cu numărul doi. Rolul ei este de a tranziționa înspre și de a seta cadrul pentru ceea ce urmează.
Tema generală a albumului
George: Ce temă generală explorează albumul?
Garnoo: Ideea de la care am pornit e cum s-ar desfășura o conversație între mine ca adult și copilul de 5-6 ani care visa sa fie James Hetfield. Întrebarea de bază a fost dacă acel copil ar fi mândru sau dezamăgit de unde am ajuns și ce am făcut până acum.
Am încercat să mă transpun în mintea acelui copil ca să îmi reamintesc care era planul sau visul lui inițial. Una din concluziile la care am ajuns e că nu am lansat destul de multă muzică. Stăteam pe un cufăr cu sute de demo-uri adunate de-a lungul anilor ce doar colectau praf, fără să le audă nimeni.
De asemenea, urma să împlinesc 30 de ani. Am zis că asta e o oportunitate unică, de un simbolism puternic de a mă împăca sufletește cu copilul din mine și de a încheia frumos un capitol din viață. Așa că m-am pus pe treabă și am lansat un album de 30 de piese în ziua în care am împlinit 30 de ani.
Garnoo: Am vrut să arăt lumii cine sunt eu de fapt și cum libertatea de exprimare e absolut vitală pentru mine.
Piesele nu le-am ales aleatoriu, ele au legătură cu momente pe care le-am trăit și lucruri pe care le-am învățat de-a lungul vieții, ca niște pilde pe care le povestesc copilului ca să îl pregătesc pentru ce îl așteaptă.
Un alt aspect pe care l-am urmărit e cel de prezentare. Cu toate că nu e sub nicio formă albumul meu de debut, l-am tratat ca și cum ar fi. Am vrut să arăt lumii cine sunt eu de fapt și cum libertatea de exprimare e absolut vitală pentru mine.
Nu-mi doresc să fiu unul din muzicienii aceia care scot același album cu alt nume de 10-20 de ori de-a lungul carierei. Mie îmi place să explorez, să am antenele deschise și sa las universul să mă ghideze fără preconcepții.
Despre Record Labels
George: Crezi că în viitor vei avea nevoie de un Record Label? Care este părerea ta despre casele de discuri?
Garnoo: Legat de record label-uri, ele au un rol major în industrie for better or worse. Nu pot să formulez o părere singulară despre ele pentru că fiecare funcționează în alt mod și cu alte principii. Dacă voi colabora în viitor cu o casă de discuri, depinde în totalitate de ce fel de „deal” este vorba. Dacă exista o casă de discuri care îmi oferă libertatea creativă de care am nevoie și mă poate ajuta să ajung la o audiență mai mare, atunci sunt deschis la discuții.
Evoluție muzicală, influențe, formații preferate
George: Cum simți că a evoluat stilul tău muzical de-a lungul timpului?
Garnoo: De mic am crescut într-un mediu plin de muzică. Părinții mei sunt ascultători de jazz, blues, rock și muzică clasică. Am crescut cu The Police, Kansas, Ozzy Osbourne, Weather Report, Tchaikovsky, Queen etc.
Fratele meu mi-a arătat Metallica și Michael Jackson. De pe la 10-11 ani mergeam la repetiții la trupele lui (Shadowsail, Antidot) și mișunam prin backstage la concerte. În 2010 am intrat în Sinfold, prima trupă cu compoziții originale în care am fost membru, iar la vremea respectivă cele mai mari influențe erau Lamb of God, Amorphis, Amon Amarth, Dimmu Borgir și Kamelot.
Metalcore, hardcore și djent au devenit mult mai pregnante când cântam cu Breakout și High Status, iar ulterior mi-am deschis orizonturile spre rap și pop.
Astăzi sunt fanul a zeci de artiști din genuri complet diferite. Ascult de toate de la Highly Suspect, Billie Eilish, Woodkid, Kendrick Lamar, Turnstile, Zeal & Ardor, byron, David Gilmour, Sting, Luna Amară, Sylosis, Colter Wall, The Pineapple Thief, King 810, E-an-na, Hayley Williams, twenty one pilots… I could go on and on for days.
Când descopăr un album care mă captivează, îmi place sa îl ascult integral de mai multe ori și să studiez fiecare detaliu. Nu gândesc în genuri, pe cat de mult gândesc în stări de spirit, culori, atmosferă și poveste.
Cand fac un album, îl tratez ca pe un film, cu scene de dialog, de acțiune, de introspecție etc. Instrumentele și efectele sunt ca și pensulele și culorile în pictură, diferite unelte care mă ajuta sa creez un tablou auditiv.
A.I. are efecte îngrijorătoare asupra muzicii
George: Ce părere ai despre A.I. și ce efect crezi că va avea asupra muzicii?
Garnoo: A.I.-ul e un subiect dificil. Nu sunt fundamental opus acestei tehnologii. Cred că are potențialul de a facilita un progres rapid al umanității și de a rezolva anumite probleme.
Acestea fiind spuse, efectele pe care le are asupra muzicii (și nu numai) se pot vedea deja și sunt foarte îngrijorătoare. Platformele de streaming sunt inundate cu „muzică” generată de A.I. într-o cantitate greu de imaginat.
Unele piese ajung în diverse top-uri, playlist-uri și inclusiv la radio, în filme sau jocuri. Multe platforme de streaming își dezvoltă și inundă propriile librării cu acest gen de content ca să taie și mai mult din puținul pe care îl plătesc muzicienilor.
Pe deasupra, A.I.-ul este antrenat pe toată muzica din lume, fără să țină cont de drepturile de autor. La scară largă e folosit ca să diminueze valoarea și oportunitățile muzicii create de oameni. La nivel mai mic, am observat mulți muzicieni care îl folosesc pentru a-și „ușura” munca.
„De ce să mă chinui să scriu versuri cand le poate face A.I.-ul?”, sau „Hai să vedem ce melodie ne propune robotul”.
Personal, mi se pare că asta dilueaza valoarea artistică a unei compoziții. Arta, de orice natură, e menită să pună în valoare trăirile și ideile umane. Dacă înlocuim propriile noastre gânduri, trăiri și gusturi cu ceva generat de un algoritm, unde mai e arta?
Mesaj pentru artiștii aflați la început de drum
George: Dacă ar fi să transmiți un mesaj artiștilor aflați la început de drum, care ar fi acela?
Garnoo: Dacă faceți asta pentru bani, există alte metode mult mai eficiente și rapide decât arta. Creația vine dintr-o dorință sau nevoie spirituală de exprimare și este o reflecție a experienței fiecăruia cu lumea ce ne înconjoară.
Nu urmăriți perfecțiunea. Imperfecțiunile sunt cele ce dau caracter unei opere de artă și ceea ce o face unică. Nu urmăriți trenduri, explorați sentimente. Încercați să găsiți frumusețea din lucrurile mici și cele mari deopotriva.
Mulți văd și aud, puțini înțeleg. Căutați oameni cu care vorbiți pe aceeași frecvență și țineți-i aproape. Drumul este lung și imprevizibil, ajută dacă vă bucurați de el la fiecare pas, chiar și în acele momente când lucrurile nu ies așa cum vă așteptați.
Uneori e nevoie de puțină distanță ca să puteți aprecia frumusețea unei creații. Dacă sunteți onești în artă și îi acordați atenția și dedicația necesară, puteți merge înainte cu încredere că sunteți pe drumul cel bun.
George: Garnoo, îți mulțumim foarte mult pentru timpul acordat, mult succes în viitor!
Garnoo: Vă mulțumesc și eu!
